Ultimatul Catre Perfectiune!

Tu mi`ai oferit totul, dar in acelasi timp nimic! Ai fost prima si ultima de care aveam nevoie! M`ai iubit si m`ai apreciat in acelasi timp, lucruri ce le concep total diferite. Dar ai fost acolo unde aveam nevoie! Si m`ai facut sa merg inainte. Mi`ai dat ocazia sa iubesc, sa gresesc, sa fiu ceea ce as putea fi mai mult. O printesa cu rochitse roz, mofturi invelite in dantela si pretentii cusute cu fir de aur. M`ai plimbat printre vise interzise, m`ai rasfatat prea devreme decat ar trebui… dar nu ai avut rabdare! Am uitat cine esti si mi`am trait viata! Am uitat ce vrei de la mine si eu am fost aceea care ii judeca pe altii! Timpul s`a schimbat! Ne`a schimbat… asteptarile, gandurile, pe noi! Drept urmare, acum ma indrept spre tine, te caut sa`ti apartin, iar tu te`ai indepartat de mine. Acum te caut prin orice firmitura de gand, fapta si vorba! Si ma intreb: de ce tocmai eu?! Ciudat, ca ador la nebunie aceasta senzatie. Dar cu totii avem intrebarea asta: de ce toti tindem spre tine… perfectiunea!!!